777 - Liviu Teodorescu

Cum poți să știi ce e înalt

Fără prăpăstiile abrupte

E relativ sunt împăcat

Sunt împăcat și în virtute

Dau întunericul mai tare

Când am uitat ce e lumina

Și întunericul dispare, că-mi amintesc că sunt iubirea

Trecut, prezent și viitor

Acum se întâmplă și gândul meu

Realitatea mi-o inundă

Eu sunt tu și tu ești eu

Noi suntem pătrunși în cer

Peste tot în jurul meu

Suntem și demoni și îngeri

Nu am nimic de învățat

N-am nicio carte de citit, dar am o lume de creat

Și am descris-o-n infinit

Când mă simt departe de rai

Nu îți cer semne să-mi dai

De ajuns să privesc în jur

Și semnul ăsta mi-e destul

Se aude în cântecul meu

Că sunt un strop de Dumnezeu

Se simte, gândul mi-e mai greu

Se vede-n ochii mei mereu

Trecut, prezent și viitor

Acum se întâmplă și gândul meu

Realitatea mi-o inundă

Eu sunt tu și tu ești eu

Noi suntem pătrunși în cer

Peste tot în jurul meu

Suntem și demoni și îngeri

Nu am nimic de învățat

N-am nicio carte de citit, dar am o lume de creat

Și am descris-o-n infinit